Definita cuvantului poreclă
PORÉCLĂ, porecle, s. f. 1. Supranume dat, de obicei în bătaie de joc, unei persoane, mai ales în legătură cu o trăsătură caracteristică a aspectului său exterior, a psihicului sau a activității sale. 2. (Înv. și reg.) Nume de familie. [Var.: (reg.) polícră, poríclă s. f.] – Din sl. poreklo.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu poreclă
CÚCĂ3, cuci, s. f. (Reg.) Deal înalt și izolat; vârf de deal. – Et. nec. Vezi definitia »
mozomáină, mozomáine, s.f. (reg.) 1. nălucă, arătare. 2. sperietoare de păsări. 3. măscărici la nuntă. Vezi definitia »
SCRIJELEÁLĂ, scrijeleli, s. f. Scrijelire; scrijelitură. – Scrijeli + suf. -eală. Vezi definitia »
dógmă (dógme), s. f. – 1. Învățătură, teză fundamentală. – 2. Teză, doctrină politică. – Mr. dhogmă. Gr. δόγμα (Murnu 18) și modern din fr. dogme. – Der. (din fr.) dogmatic, adj.; dogmatism, s. n.; dogmatist, s. m.; dogmatiza, vb. Vezi definitia »
SCLIPITÚRĂ, sclipituri, s. f. Lucire, sclipire momentană, trecătoare. – Sclipi + suf. -tură. Vezi definitia »