vátă s. f. – Material făcut din fibre scurte de bumbac. Germ. Watte (Cihac, II, 451; Borcea 217; Tiktin), cf. pol. wata, bg., sb., cr., rus. vata, it. ovatta, fr. ouate, sp. guata. – Der. vătui, vb. (a bumbăci, a capitona); vătuit, adj. (plușat); vătuială, s. f. (înfoiere, afînare). Vezi definitia »

TRICHIÁZĂ s. f. inflamație permanentă a conjunctivei datorită frecării și iritării globului ocular de către genele prea lungi, deviate spre cornee. (< fr., lat. trichiasis) Vezi definitia »

JARDINIÉRĂ s.f. Suport așezat sub ferestre sau la balcoane, în care se pun ghivece sau pământ pentru flori. [Pron. -ni-e-. / < fr. jardinière]. Vezi definitia »

cánă (cắni), s. f. – Vas cu toartă care servește la băut. – Var. cănată. Se consideră în general reprezentant al germ. Kanne, prin intermediul sl. (bg., sb. kana, rus. kana, Cihac, II, 39) sau al lat. canna (Meyer, Neugr. St., III, 26), cf. fr. cannette, norm. canne „urcior”. Apare și în ngr. ϰάννα, de unde provine mr. În rom. nu pare probabilă der. directă din lat., fiind vorba de un cuvînt de origine germanică, și posibil tîrzie. Lohovary 320 îl explică prin pre-indoeurop. Der. cănățue, s. f.(ceașcă), cf. sb. kanatica; cantă, s. f. (vas, oală, urcior), cf. sb., mag. kanta. Vezi definitia »

STÓFĂ s. f. 1. țesătură din lână, din fire sintetice etc. mai groasă ca pânza; postav. 2. (fig.) talent, aptitudine. ♦ a avea ~ = a avea calități deosebite. (< germ. Stoff, it. stoffa) Vezi definitia »