mag (mági), s. m. – 1. Magician. – 2. Astrolog, sol.., (religie) rege din Orient. – Mr. mag. Ngr. μάγος, cf. bg. mag; și, în parte, din lat. magus. – Der. magie (var. înv. maghie), s. f., din lat. magia, gr. μαγεία, (sec. XVII) și, modern, din it. maggia, fr. magie; magic, adj., din fr. magique; maghicesc, adj. (înv., magic). Vezi definitia »

vălceág (-guri), s. n. – Răscumpărare. Mag. válság (Gáldi, Dict., 168). În Trans., înv. Vezi definitia »

CITOFÁG, -Ă adj. care prezintă citofagie. (< fr. cytophage) Vezi definitia »

ANTROPOFÁG, -Ă adj., s. m. f. (om) care mănâncă carne de om; canibal (II, 1). (< fr. anthropophage) Vezi definitia »

IOBÁG, iobagi, s. m. Țăran dependent de stăpânul feudal, obligat să facă acestuia prestații în muncă, în natură sau în bani și legat de pământ (fără drept de strămutare); șerb, rumân, vecin. – Din magh. jobbágy. Vezi definitia »