Definita cuvantului cler
CLER, cleruri, s. n. Totalitatea preoților unei biserici, ai unei eparhii, ai unei țări etc.; preoțime. – Din lat. clerus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu cler
ROMANCIÉR, -Ă s. m. f. autor de romane. (< fr. romancier) Vezi definitia »
gáșper (gáșperi), s. m. – Țigan. – Var. gașpar. De la Gaspar, unul din cei trei magi (DAR; Șeineanu, Semasiol., 174; Tagliavini, Arch. Rom., XII, 179). – Der. gașperiță, s. f. (țigancă); ghesperiță, s. f. (vrăjitoare). Vezi definitia »
PÚNCER s. m. 1. boxer cu o lovitură foarte puternică. 2. muzician care cântă cu punci2 (2). (< engl. puncher) Vezi definitia »
AURIFÉR, -Ă, auriferi, -e, adj. (Despre terenuri, roci, râuri etc.) Care conține aur (1). [Pr.: a-u-] – Din fr. aurifère, lat. aurifer. Vezi definitia »
DIMÉR s.m. Polimer alcătuit din două molecule de monomer. [< fr. dimère, cf. gr. dis – doi, meros – parte]. Vezi definitia »