SINCRONIZATÓR s. n. 1. sincronizeză. 2. ansamblu de dispozitive pentru sincronizarea automată a mașinilor sincrone. ◊ dispozitiv care are rolul de a egaliza vitezele periferice ale pinioanelor cutiei de viteze. (după fr. synchroniseur) Vezi definitia »

MÂȚIȘÓR, mâțișori, s. m. (Pop.) 1. Diminutiv al lui mâț; mâț mic; pui (de sex masculin) al mâței; mâțuc. 2. (Bot.) Ament (la salcie, stejar, alun etc.); mâț. [Pl. și: (2, n.) mâțișoare] – Mâț + suf. -ișor. Vezi definitia »

PRÉTOR s. m. 1. magistrat roman cu rang imediat inferior consulului. 2. (în trecut) persoană pe lângă marile unități militare, cu atribuții în timp de război sau de mobilizare în poliția administrativă și judiciară. 3. reprezentant al puterii centrale într-o plasă, cu atribuții administrative și de poliție. (< lat. praetor) Vezi definitia »

pistrușór, pistrușoáră, adj. (reg.; despre animale) pestriț. Vezi definitia »

FĂRMĂCĂTÓR, -OÁRE adj. v. fermecător. Vezi definitia »