Definita cuvantului pretor
PRÉTOR s. m. 1. magistrat roman cu rang imediat inferior consulului. 2. (în trecut) persoană pe lângă marile unități militare, cu atribuții în timp de război sau de mobilizare în poliția administrativă și judiciară. 3. reprezentant al puterii centrale într-o plasă, cu atribuții administrative și de poliție. (< lat. praetor)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu pretor
ANALIZATÓR s.n. Instrument pentru determinări analitice. ♦ Aparat cu ajutorul căruia se studiază polarizarea luminii. // s.m. Aparat al sistemului nervos, compus dintr-un organ de simț, din nervi și dintr-un număr de celule ale creierului, care are funcția de a analiza, de a diferenția însușirile obiectelor și ale fenomenelor. [Pl. -oare, (rar, s.m.) -ori. / < analiza + -tor, după fr. analyseur]. Vezi definitia »
pețitor, pețitori s. m. (intl.) denunțător, trădător. Vezi definitia »
SECRETÓR, -OÁRE adj. Care secretă; secretoriu. ◊ Țesut secretor = țesut vegetal care produce secreții. [Cf. fr. sécréteur]. Vezi definitia »
apăsător, apăsători s. m. procuror Vezi definitia »
REVIGORATÓR, -OÁRE, revigoratori, -oare, adj. (Franțuzism) Înviorător. – Revigora + suf. -tor. Vezi definitia »