párină, párine, s.f. (reg.) arătură de toamnă; arătură repetată înainte de semănat. Vezi definitia »

NEOBIOCENÓZĂ s. f. ipoteză potrivit căreia viața ar fi apărut de mai multe ori pe Pământ. (< neo- + biocenoză) Vezi definitia »

tilíncă (-ci), s. f. – 1. Clopoțel. – 2. Fluier, trișcă. – Var. telincă, titili(n)c(ă), (ti)tilingă, Trans. pipilincă. Creație expresivă, cf. talangă, sp. tilin. – Der. tilinca (var. telinca), vb. (a cînta din tilincă; a suna tilinca). Mag. tilinka, pe care Cihac, II, 533, îl propune ca etimon al rom. și rut. tylynka provin din rom. – Cf. tilișcă, trișcă. Vezi definitia »

pestélcă (pestélci), s. f. – Șorț. – Var. înv. prostelcă. Bg. prĕstilka, sb. prostirka (Cihac, II, 296; Tiktin; Conev 84), din sl. prĕstilati, prostirati „a întinde”, cf. prostire și ngr. προστέλϰα. Vezi definitia »

papiță, papițe s. f. (peior.) 1. femeie ușuratică. 2. gură. Vezi definitia »