ETOLOGÍE s. f. 1. Disciplină care are ca obiect studiul moravurilor, al obiceiurilor popoarelor. 2. Ramură a biologiei moderne care studiază comportamentul, modul de viață al animalelor și plantelor. – Din fr. éthologie. Vezi definitia »

STABULÁȚIE s.f. Procedeu de creștere, de întreținere și de hrănire a vitelor prin menținerea lor pe perioada de creștere, de îngrășare etc. în grajd. [Gen. -iei, var. stabulațiune s.f. / < fr. stabulation, cf. lat. stabulatio < stabulum – staul]. Vezi definitia »

CALCOGRAFÍE s. f. 1. Procedeu de reproducere grafică prin tipar a unor imagini gravate pe clișee de zinc săpate în adâncime; tipar adânc. 2. Metodă microscopică de studiu a unei secțiuni lustruite a mineralelor metalifere opace cu ajutorul luminii reflectate. – Din fr. chalcographie. Vezi definitia »

DIRIGENȚÍE s. f. îndrumare și supraveghere a unei clase de elevi de către diriginte (1). (< diriginte + -ie) Vezi definitia »

ENOFTALMÍE s.f. Înfundare patologică a globului ocular în orbită. [Gen. -iei. / < fr. énophtalmie, cf. gr. en – în, ophtalmos – ochi]. Vezi definitia »