împeliná, împelinéz, vb. I (reg.) a face ceva amar ca pelinul, a (se) amărî. Vezi definitia »

ORDONÁ, (1) ordón, (2) ordonez, vb. I. Tranz. 1. A da un ordin, a porunci, a comanda; a cere, a pretinde, a dispune. ♦ (Înv.) A prescrie un medicament, un tratament. 2. A pune în ordine, a aranja, a rândui, a grupa anumite lucruri. [Var.: (înv.) ordiná vb. I] – Din fr. ordonner. Vezi definitia »

na interj. – 1. Ia, ține (constituie o invitație reală sau ironică cînd se dă ceva). – 2. Bine, asta mai lipsea (arată surpriza). – Mr. na. Sl. (bg., sb., cr., slov., pol., rus.) na (Cihac, II, 207; Tiktin), cf. ngr. νά, alb. na. De origine obscură, după Philippide, II, 725. Vezi definitia »

REPUGNÁ vb. intr. a-i produce cuiva silă, oroare; a-i displăcea profund. (< fr. répugner, lat. repugnare) Vezi definitia »

MALAGUEñA GHÉ-NIA/ s. f. dans popular spaniol de perechi, cu ritm lent, asemănător cu fandango, în care dansul alternează cu cântecul; melodia corespunzătoare. (< sp. malagueña) Vezi definitia »