AUTOCEFALÍE s. f. Conducere de sine stătătoare a unei biserici ortodoxe naționale. [Pr.: a-u-] – Din fr. autocéphalie. Vezi definitia »

AZOTEMÍE s. f. 1. Cantitatea de azot care există în sânge (sub formă de uree, acid uric etc.) 2. (Med.) Creștere anormală a cantității de uree din sânge. – Din fr. azotémie. Vezi definitia »

MIOPÍE s.f. (Med.) Defect al cristalinului care nu permite formarea imaginilor obiectelor îndepărtate pe retină, ci înaintea ei; vedere scurtă; miopism. ♦ (Fig.) Mărginire, lipsă de perspectivă în judecarea situațiilor. [Pron. mi-o-, gen. -iei. / < fr. myopie]. Vezi definitia »

HIDROPIZÍE s.f. Acumulare de lichid seros într-o cavitate a corpului. [Var. idropizie s.f. / < fr. hydropisie, cf. gr. hydropis]. Vezi definitia »

OSMOMETRÍE s. f. parte a fizicii care se ocupă cu determinarea presiunilor osmotice. (< fr. osmométrie) Vezi definitia »