ÎNGER, îngeri, s. m. Ființă spirituală, cu aripi, înzestrată cu calități excepționale (de bunătate, de frumusețe), mediator între credincioși și Dumnezeu. ◊ Înger păzitor = persoană care veghează asupra cuiva, care are grijă de sănătatea cuiva. ◊ Expr. Tare de înger = care nu se lasă ușor intimidat sau înduioșat; curajos, rezistent. Slab de înger = care cedează, se descurajează ușor, lipsit de voință; fricos, timid. ♦ Epitet dezmierdător dat unei persoane. – Lat. angelus. Vezi definitia »

LÚJER, lujeri, s. m. Tulpină sau porțiune de tulpină subțire (la plantele erbacee); ramură tânără (de 1-2 ani) la plantele lemnoase. – Et. nec. Vezi definitia »

HÁMSTER, hamsteri, s. m. Mamifer din familia rozătoarelor, de talia unui șobolan, cu blana de diferite culori; hârciog (Cricetus ericetus). – Din germ. Hamster, engl. hamster. Vezi definitia »

ASTER- v. astro-. Vezi definitia »

GONFALONIÉR s.m. Magistrat municipal al unor republici italiene din evul mediu, care purta steagul sau insignele. [Cf. it. gonfaloniere, fr. gonfalonier]. Vezi definitia »