Definita cuvantului prefectură
PREFECTÚRĂ, prefecturi, s. f. 1. (În Roma antică) Oraș sau municipiu lipsit de dreptul de a-și alege magistrați. 2. Instituție care constituie forul administrativ și polițienesc suprem dintr-un județ, reprezentând aici puterea centrală; clădire în care își are sediul această instituție. 3. Funcția de prefect; timpul cât prefectul își exercită această funcție. – Din lat. praefectura, fr. préfecture.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu prefectură
pantárcă, pantárce, s.f. (reg.) bibilică, pichere, câță. Vezi definitia »
zeámă (-émi), s. f. – 1. Suc, must. – 2. SUpă, fiertură. – Var. zamă. Mr. dzamă. Gr. ζέμα, uneori prin intermediul unui lat. *zĕma (Tiktin; Graur, Rom., LVI, 109; Ivănescu, BF, VI, 102; Rohlfs, EWUG, 732; Rosetti, II, 69). – Der. zemîrcă, s. f. (poșircă, apă chioară), var. zămîrcă, zămurcă; zemos (var. zămos), adj. (cu zeamă); zămos, s. m. (Mold., pepene galben). Din rom. provine rut. dzema, dzjama (Candrea, Elemente, 403). Vezi definitia »
REOGRÁMĂ s.f. Curbă reprezentând variațiile electrice ale anumitor organe. [< fr. rhéogramme]. Vezi definitia »
NEOTECTÓNICĂ s.f. Totalitatea mișcărilor neotectonice. ♦ Parte a geologiei care studiază mișcările de formare a scoarței terestre de la sfârșitul terțiarului și până în prezent. [Gen.-cii. / cf. germ. Neotektonik]. Vezi definitia »
clápcă s. f., pl. clapce Vezi definitia »