DISLOCÁRE s.f. Acțiunea de a (se) disloca și rezultatul ei; dislocație. ♦ Ruptură produsă în scoarța terestră de către forțele tectonice, prezentând o deplasare a elementelor geologice respective. ♦ Separare a doi termeni dintr-un grup sintactic prin introducerea de cuvinte între determinat și determinant. [< disloca]. Vezi definitia »

DEPRIVATIZÁRE s. f. v. deprivatiza. [MDN] Vezi definitia »

STIVÁRE s.f. Acțiunea de a stiva și rezultatul ei; stivaj. [< stiva]. Vezi definitia »

intabulare Vezi definitia »

INSEMINÁRE s.f. (Biol.) Acțiunea de a insemina; inseminație. [< insemina]. Vezi definitia »