CUNÉUS s.n. (Biol.) Circumvoluție în formă de pană, situată pe fața internă a lobului occipital. [< lat. cuneus – pană]. Vezi definitia »

VÉNUS s. f. 1. (fam.) femeie de o mare frumusețe. 2. denumire metaforică atribuită unor figurine și statuete de femei din epoca paleolitică, considerate a reprezenta tipul frumuseții, al feminității primitive. (< fr. vénus) Vezi definitia »

DETRÍTUS s. n. 1. Material rezultat din fărâmițarea rocilor prin acțiunea agenților externi. 2. Material granular mărunt rezultat în urma uzurii unui drum pietruit din cauza circulației. 3. (Rar) Tartru dentar. – Din fr. détritus, lat. detritus. Vezi definitia »

NÓNIUS s. n. vernier. (< germ. Nonius) Vezi definitia »

ARMINIUS (c. 19 î. Hr. – c. 19 d. Hr.), conducător al tribului germanic al cheruscilor. A înfrînt în Pădurea Teutoburg (9 d. Hr.) cele trei legiuni ale lui P. Quintilius Varus, guvernatorul provinciei Germania. Vezi definitia »