DACIÁN, -Ă, dacieni, -e, s. n., adj. 1. S. n. Al treilea etaj al pliocenului din sud-estul Europei, caracterizat prin anumite specii de lamelibranhiate, gasteropode și mamifere, precum și printr-un complex de nisipuri, argile, gresii etc., conținând zăcăminte bogate de petrol și de lignit. 2. Adj. Care aparține dacianului (1), privitor la dacian. [Pr.: -ci-an] – Din fr. dacien. Vezi definitia »

PATAFIZICIÁN, -Ă s. m. f. specialist în patafizică. (< fr. pataphysicien) Vezi definitia »

olmán s.n. (reg.) lichid alb de dat pe obraz. Vezi definitia »

TULIMEÁN, tulimeni, s. m. (Înv.) Ostaș din armata turcească. Vezi definitia »

babiloneán, -ă, s. m. și f., adj., pl. babilonéni, -e Vezi definitia »