HELIOFOBÍE, heliofobii, s. f. (Med.) Fobie de lumină solară. [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliophobie. Vezi definitia »

FOTOCARTOGRAFÍE s. f. întocmirea de hărți cu ajutorul fotogramelor. (< fr. photocartographie) Vezi definitia »

OPIOFAGÍE s. f. toxicomanie prin ingerare de opiu. (< fr. opiophagie) Vezi definitia »

CONURBÁȚIE s.f. (Liv.) Aglomerație urbană constituită dintr-un oraș cu rol de centru spre care gravitează mai multe orașe vecine. [Gen. -iei. / < fr., engl. conurbation, it. conurbazione, cf. lat. cum – cu, urbs – oraș]. Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »