ȘINUÍ, șinuiesc, vb. IV. Tranz. A pune șine (la o roată de lemn, p. ext. la un vehicul), a fereca. – Șină + suf. -ui. Vezi definitia »

ciristuí pers. 3 sg. ciristuiéște, vb. IV (reg.) a se vindeca. Vezi definitia »

JINTUÍ, jintuiesc (jíntui), b. IV. Tranz. A frământa cașul pentru a-l stoarce de zer. – Cf. jintiță. Vezi definitia »

tuí (-iésc, -ít), vb. – A înnebuni, a scoate din minți. Creație expresivă, probabil în loc de tutui, cf. tut. Nu apare în dicționare; se folosește în Mold., cf. un flăcău zurbagiu în sat tuește pe toți (Ghibănescu). – Der. tueș (var. tuiș), adj. (Mold., nebun). Vezi definitia »

VERZÚI, -IE, verzui, adj. Care bate în verde; verziu. – Verde + suf. -ui. Vezi definitia »