Definita cuvantului primogenitură
PRIMOGENITÚRĂ s. f. Întâietate, prioritate pe care o are (în unele țări) cel dintâi născut dintre mai mulți frați în dobândirea anumitor drepturi; primogenit. – Din fr. primogéniture.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu primogenitură
BURSÍCULĂ s. f. (bot.) organ în formă de pungă. (< fr. boursicule) Vezi definitia »
TECTONOSFÉRĂ s. f. înveliș de la periferia globului terestru, în care au loc procesele orogenetice și epirogenetice. (< germ. Tektonosphäre) Vezi definitia »
CARIÉRĂ1 s.f. Loc de unde se scoate piatră, marmură etc. [Pron. -ri-e-. / < fr. carrière]. Vezi definitia »
CUCOÁNĂ, cucoane, s. f. 1. Termen de politețe dat unei femei (măritate); doamnă. 2. (Înv.) Fată tânără dintr-o familie domnitoare. [Var.: cocoánă, coánă s. f.] – Cf. ngr. kokkóna. Vezi definitia »
ACETILCOLÍNĂ s.f. (Chim.) Substanță organică secretată de terminațiile fibrelor nervoase. [< fr. acétylcholine]. Vezi definitia »