Definita cuvantului pribegi
PRIBEGÍ, pribegesc, vb. IV. Intranz. 1. A fi pribeag; a rătăci din loc în loc; a hoinări, 2. A-și părăsi locul natal, țara; a se refugia, a emigra, a se exila. – Din pribeag.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pribegi
șofârnogí, șofârnogésc, vb. IV (reg.) a (se) schilodi. Vezi definitia »
POLOGÍ, pologesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) 1. A tăia, a doborî la pământ iarba sau alte plante, cu coasa sau cu secera; p. ext. a întoarce, a aduna laolaltă mai multe poloage1 (1) (făcând snopi). 2. A face ca iarba sau alte plante să se plece, să se culce la pământ; a încovoia, a culca. – Din polog1. Vezi definitia »
rugí (rugésc, rugít), vb. – A rage. – Mr. arujire „a necheza”. Lat. rūgῑre (Pușcariu 1481; REW 7428), cf. it. ruggire, prov., sp., port. rugir, v. fr. ruir. Folosit în sec. XVII de Dosoftei, azi rar. Vezi definitia »
potârnogí, potârnogésc, vb. IV (reg.) a lovi cu pumnii. Vezi definitia »
horcégi s.m. pl. (reg.) ceapă mică de pus în pământ; orceag, arpagic. Vezi definitia »