INVESTIGÁȚIE s.f. Cercetare minuțioasă, făcută sistematic, cu scopul de a descoperi ceva. ♦ (Med.) Cercetare clinică și de laborator a unui bolnav. [Gen. -iei, var. investigațiune s.f. / cf. fr. investigation, lat. investigatio]. Vezi definitia »

ASACRÍE s. f. anomalie constând în absența osului sacru. (< a- + sacrum) Vezi definitia »

COLECISTOGRAFÍE s.f. (Med.) Radiografie a vezicii biliare cu ajutorul unei substanțe de contrast. [Gen. -iei. / < fr. cholécystographie]. Vezi definitia »

STEREOSCOPÍE s. f. 1. ramură a opticii care studiază vederea în relief, metodele și instrumentele stereoscopice. 2. procedeu de înregistrare și redare a imaginii care permite reconstituirea tridimensională a subiectului fotografiat sau filmat. 3. tehnica construcției instrumentelor stereoscopice. (< fr. stéréoscopie) Vezi definitia »

PĂRINȚÉNIE s. f. (Rar) Părinție. – Părinte + suf. -enie. Vezi definitia »