PĂMÂNTÉSC, -EÁSCĂ, pământești, adj. 1. De pe pământ, specific pământului; terestru. ♦ P. ext. Propriu omului; omenesc; fizic, trupesc. 2. Băștinaș, autohton. 3. Laic; civil. – Pământ + suf. -esc. Vezi definitia »

BĂTRÂNÉSC, -EÁSCĂ, bătrânești, adj. Rămas de la (sau din) bătrâni; de demult, vechi. ◊ Cântec bătrânesc = baladă (1) populară. Vorbă bătrânească = zicătoare, proverb. ♦ Caracteristic bătrânilor, potrivit pentru bătrâni. Culoare bătrânească. – Din bătrân + suf. -esc. Vezi definitia »

MUNTENÉSC, -EÁSCĂ, muntenești, adj. 1. Care aparține Munteniei sau muntenilor (1), privitor la Muntenia sau la munteni, care provine din Muntenia. 2. De (la) munte. – Muntean + suf. -esc. Vezi definitia »

CURTENÉSC, -EÁSCĂ adj. de curte. ◊ (despre poezia erotică a evului mediu și a Renașterii) care exprimă un adevărat cult pentru femeie. (< curtean + -esc) Vezi definitia »

VREASC, vreascuri, s. n. Creangă, ramură uscată și desprinsă de pe copac. [Var.: vréscur s. n.] – Din sl. chvrastŭ. Vezi definitia »