TRANSGRESÍV, -Ă adj. care transgresează. (< fr. transgressif) Vezi definitia »

FUGITÍV, -Ă, fugitivi, -e, adj. 1. Care trece repede, care este de scurtă durată; trecător, fugar, fugarnic. 2. Sumar; rapid; superficial. – Din fr. fugitif, lat. fugitivus. Vezi definitia »

VOTÍV, -Ă adj. consacrat divinității, spre a împlini o făgăduință solemnă. ◊ tablou ~ = fragment din pictura unui monument înfățișând pe ctitori, de obicei cu miniatura monumentului în mâini, oferind-o divinității. (< fr. votif, lat. votivus) Vezi definitia »

supunătív, -ă, adj. (înv.; în sintagmă) mod supunătiv = modul conjuctiv. Vezi definitia »

CONSPIRATÍV, -Ă adj. referitor la conspirație; ilegal, clandestin. (< după germ. konspirativ, rus. konspirativnîi) Vezi definitia »