EMONDÁȚIE s.f. Emondare. [Gen. -iei. / < fr. émondation]. Vezi definitia »

ACEFALÍE s. f. 1. (Zool.) Absență a capului, specifică unor animale inferioare. 2. (Med.) Monstruozitate congenitală (incompatibilă cu viața), care constă în lipsa capului la făt. – Din fr. acéphalie. Vezi definitia »

cionóie s.f. (reg.) vită nărăvașă. Vezi definitia »

REUMATOLOGÍE s. f. Ramură a medicinii care studiază afecțiunile reumatice. [Pr.: re-u-] – Din fr. rhumatologie (după reumatic, reumatism). Vezi definitia »

SEROLOGÍE s.f. Capitol al imunologiei care studiază proprietățile serului din sânge. [Gen. -iei. / < fr. sérologie]. Vezi definitia »