șotârlác s.n. (reg.) fir de cânepă tors mai gros. Vezi definitia »

GAIÁC s. m. v. guaiac. Vezi definitia »

mîrzác (mârzáci), s. m. – Nobil sau șef al tătarilor. Tc. mirza (Șeineanu, II, 260). – Der. mîrzăciță, s. f. (nevastă de șef tătar); mîrzăcie, s. f. (noblețe tătară). Sec. XVII, înv. Vezi definitia »

TONICARDIÁC, tonicardiace, s. n. (Med.) Tonic administrat în insuficiența cardiacă. – Din fr. tonicardiaque. Vezi definitia »

șlehtác, șlehtáci, s.m. (înv.) șleahtic (v.). Vezi definitia »