Definita cuvantului mîrzac
mîrzác (mârzáci), s. m. – Nobil sau șef al tătarilor. Tc. mirza (Șeineanu, II, 260). – Der. mîrzăciță, s. f. (nevastă de șef tătar); mîrzăcie, s. f. (noblețe tătară). Sec. XVII, înv.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu mîrzac
tac (-curi), s. n. – Baston de biliard. Ngr. τάϰος (Candrea), probabil din it. tacca sau creație expresivă, ca sp. taco. Vezi definitia »
BRICABRÁC, bricabracuri, s. n. (Franțuzism) Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate. – Din fr. bric-à-brac. Vezi definitia »
TAC1 interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită zgomotul produs prin lovirea unui obiect (de lemn). – Onomatopee. Vezi definitia »
POPÂNDÁC, popândaci, s. m. (Mai ales la pl.) Formație vegetală alcătuită din rogoz, care crește în grupuri în mocirlele sau în bălțile din câmpie, având din depărtare aspectul unor mici insule. – Et. nec. Vezi definitia »
ilhác s.n. (înv., în loc. vb.) a face ilhac = a anexa. Vezi definitia »