ORNICĂRÍE¹ s. f. (Înv.) Meseria ceasornicarului. – Ornicar (înv. „ceasornicar” < ornic) + suf. -ie. Vezi definitia »

RADICÁȚIE s. f. Dispoziție a rădăcinilor unei plante. – Din fr. radication. Vezi definitia »

POLISIMETRÍE s. f. simetrie multilaterală, cu mai multe plane. (< fr. polysysmétrie) Vezi definitia »

SCHIZOGONÍE, schizogonii, s. f. (Biol.) înmulțire prin separare sau prin diviziune multiplă, la protozoare și la plantele inferioare. – Din fr. schizogonie. Vezi definitia »

MACROPSÍE, macropsii, s. f. (Med.) Tulburare a vederii constând în impresia că obiectele sunt mai mari decât în realitate; megalopsie. – Din fr. macropsie. Vezi definitia »