VRÚTĂ, vrute, s. f. Voință, vrere. ◊ Expr. Vrute și nevrute = vorbe goale, nimicuri, fleacuri, palavre, minciuni. – V. vrea. Vezi definitia »

cóbcă, cóbce, s.f. (reg.) plasă de prins pește. Vezi definitia »

persoană care proiectează, derulează, evaluează și revizuiește activități teoretice și / sau practice și / sau programe de formare și de dezvoltare a competențelor profesionale Vezi definitia »

BANDIÉRĂ, bandiere, s. f. (Înv.) Steag al unei țări înălțat pe vapoarele sale și pe clădirile unde se aflau reprezentanții ei în străinătate. ♦ Steguleț întrebuințat pe vapoare pentru semnalizări. ♦ Steag al unei armate sau al unui comandant de oștire; stindard, drapel. [Pr.: -di-e-] – It. bandiera. Vezi definitia »

SCIÉNTICĂ s. f. știința ca fenomen social, dezvoltarea și structura acesteia, organizarea, locul și rolul ei în societate, optimizarea cercetării științifice; știința despre știință; scientologie. (cf. lat. scientia, știință) Vezi definitia »