FUITUITÓR, fuituitoare, s. n. Baston de lemn cu care se împing cartușele de exploziv și fuituiala în găurile de mină. [Pr.: -tu-i-. – Var.: fultuitór s. n.] – Fuitui (reg. „a îndesa” < magh.) + suf. -tor. Vezi definitia »

ANIMATÓR, -OÁRE, animatori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care animă. – După fr. animateur. Vezi definitia »

CONTINUATÓR, -OÁRE s.m. și f. Care continuă ceva început de altul. [Cf. fr. continuateur]. Vezi definitia »

ghișór s.n. (reg.) mărgea roșie. Vezi definitia »

ȘPOR, șpori, s. m. (Reg.) Pinten (la cizmă). – Din germ. Sporn. Cf. rus. spora. Vezi definitia »