RETORSIÚNE s. f. 1. întoarcere împotriva cuiva a propriilor sale argumente. 2. act inamical la care recurge un stat spre a determina un alt stat să înceteze anumite acte inamicale pe care le săvârșește împotriva sa. (< fr. rétorsion) Vezi definitia »

CETONE (‹ fr., {s} gr. [a]cetone) s. f. pl. Compuși organici care conțin una sau mai multe grupări carbonil legate de cîte doi radicali organici diferiți, saturați sau nesaturați, ciclici sau aciclici. Utilizate ca solvenți, intermediari în sinteza organică etc. Vezi definitia »

ASCOLICHÉNE s. n. pl. clasă de licheni dintr-o ciupercă și o algă verde sau albastră. (< fr. ascolichenes) Vezi definitia »

INSTALAȚIÚNE s.f. v. instalație. Vezi definitia »

INFLICȚIÚNE s.f. (Rar) Pedeapsă. [Pron. -ți-u-. / cf. lat. inflictio, fr. infliction]. Vezi definitia »