CETONURÍE s.f. (Med.) Prezență în urină a cetonelor rezultate din arderea incompletă a grăsimilor. [Gen. -iei. / < fr. cétonurie]. Vezi definitia »

COPROLOGÍE s. f. 1. studiu chimic și bacteriologic al materiilor fecale. 2. scatologie (1). (< fr. coprologie) Vezi definitia »

RADIOAUDÍȚIE s.f. Audiție radio. [Gen. -iei. / cf. it. radio-audizione]. Vezi definitia »

REFRACTOMETRÍE s. f. disciplină care studiază metodele și procedeele de măsurare a indicilor de refracție ai substanțelor. (< fr. réfractométrie) Vezi definitia »

FITOGRAFÍE s. f. descriere sistematică a plantelor; botanică descriptivă. (< fr. phytographie) Vezi definitia »