DEDÚCȚIE s.f. Raționament logic prin care se obține o judecată nouă (numită concluzie) din două sau mai multe judecăți (numite premise), dintre care una trebuie să fie neapărat universală. [Gen. -iei, var. deducțiune s.f. / cf. lat. deductio, fr. déduction]. Vezi definitia »

TRANSMIGRÁȚIE, transmigrații, s. f. Concepție religioasă potrivit căreia sufletul dintr-un corp trece, după moarte, în alt corp. – Din fr. transmigration, lat. transmigratio. Vezi definitia »

OTOLOGÍE s.f. (Med.) Studiul urechii și al bolilor ei; otiatrie. [Gen. -iei. / < fr. otologie, cf. gr. ous – ureche, logos – studiu]. Vezi definitia »

veciníe s. f., art. vecinia, g.-d. vecinii, art. veciniei Vezi definitia »

biospeologíe (bi-os-pe-o- / -o-spe-) s. f., art. biospeología, g.-d. biospeologíi, art. biospeologíei Vezi definitia »