Definita cuvantului ambulatoriu
AMBULATÓRIU, -IE adj. Care umblă, merge; fără loc stabil, mișcător. ♦ (zool.; despre organe) Care servește la mers. ♦ (despre tratamente) Care nu necesită spitalizare. // s.n. Dispensar pentru consultații și tratamente medicale. [Var. ambulator, -oare adj. / < lat. ambulatorius, cf. fr. ambulatoire].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu ambulatoriu
HERGHELEGÍU, herghelegii, s. m. Păzitor, îngrijitor al unei herghelii. – Din tc. hergeleci. Vezi definitia »
PROTÍU s. n. atom de hidrogen ușor, al cărui nucleu se compune dintr-un singur proton. (< fr., engl. protium) Vezi definitia »
RUBÍDIU s. n. metal alcalin alb, ușor fuzibil, foarte activ chimic, care se păstrează în petrol. (< fr. rubidium) Vezi definitia »
ROZÁRIU s.n. Culegere de rugăciuni pentru fecioara Maria. [Pron. -riu. / < lat.bis. rosarium, cf. it. rosario, fr. rosaire]. Vezi definitia »
SACAGÍU, sacagii, s. m. Persoană care transporta în trecut apă (potabilă) cu sacaua, pentru a o vinde. ♦ Expr. A vinde apă la sacagiu = a încerca să dai cuiva un lucru pe care îl are din belșug; a încerca să înveți (sau să înșeli) pe cineva mai priceput (sau mai șiret) decât tine. – Saca + suf. -giu. Vezi definitia »