SOLÓDIU s. n. sol evoluat prin dezalcalizare, în al cărui profil se află un orizont eluvial. (< rus. solodi) Vezi definitia »

ALÓDIU s. n. (În evul mediu, în Apusul și Centrul Europei) Proprietate funciară liberă, scutită de orice sarcini de vasalitate. – Din lat. allodium. Vezi definitia »

SCÁNDIU s. n. Element chimic, metal din grupa pământurilor rare, alb-cenușiu cu luciu metalic, care se găsește în natură sub formă de oxid. – Din fr. scandium, germ. Skandium. Vezi definitia »

IVÓRIU s. n. 1. fildeș. 2. dentină. (< fr. ivoire) Vezi definitia »

REVELATÓRIU, -IE adj. v. revelator. Vezi definitia »