Definita cuvantului ana
ANA- Element prim de compunere savantă cu semnificația „în sus”, „înapoi”, „din nou”, „de-a curmezișul”. [< fr. ana-, cf. gr. ana – înapoi, în sus].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu ana
DISTORSIONÁ, distorsionéz, vb. I. Intranz. (Despre aparate) A produce distorsiune (1). [Pr.: -si-o-] – De la distorsiune. Vezi definitia »
DEZLEȘINÁ, dezleșín, vb. I. Tranz. (Înv.) A trezi pe cineva din leșin; a dezmetici. – Din des1- + leșina. Vezi definitia »
DEZRĂDĂCINÁ, dezrădăcinez, vb. I. Tranz. 1. A scoate o plantă din pământ cu rădăcină cu tot. 2. Fig. A face să dispară cu desăvârșire o idee, o deprindere (rea); a stârpi. – Dez- + rădăcină. Vezi definitia »
HIRAGÁNA s. f. una din cele două scrieri silabice japoneze, formată din 47 de semne. (< germ. Hiragana) Vezi definitia »
EMANÁ, emán, vb. I. 1. Tranz. A emite, a degaja, a împrăștia un gaz, vapori, un miros etc.; a exala. 2. Intranz. A proveni, a veni de la...; a izvorî, a-și avea originea. – Din fr. émaner, lat. emanare. Vezi definitia »