FLAGELÁNT s. m. membru al unei secte de fanatici care se flagelau în public. (< fr. flagellant) Vezi definitia »

ESCARPAMÉNT s. n. pantă abruptă. (< fr. escarpement) Vezi definitia »

MENAJAMÉNT s.n. Menajare. ♦ (Adesea la pl.) Tact, grijă față de sensibilitatea și susceptibilitatea cuiva. [Cf. fr. ménagement]. Vezi definitia »

ASPIRÁNT, -Ă s.m. și f. 1. Persoană care tinde, care năzuiește la ceva. ♦ Persoană care studia pentru a obține titlul de „candidat în științe”. ♦ Primul grad de ofițer în marina militară. ♦ (În unele țări) Tânăr ambarcat supranumerar pe o navă civilă în vederea efectuării practicii pentru obținerea gradului de ofițer stagiar; elev-ofițer. 2. Arbore de cea mai bună calitate, selecționat dintre candidații (2) unui arboret. [Cf. fr. aspirant, it. aspirante, rus. aspirant]. Vezi definitia »

DEGENERESCÉNT, -Ă adj. Cu aspecte de degenerescență. [< fr. dégénérescent]. Vezi definitia »