EPOLMÉNT s. n. 1. terasament care protejează o gură de foc și servanții, contra loviturilor inamicului. 2. (constr.) zid de susținere. (< fr. épaulement) Vezi definitia »

ECLATÁNT, -Ă adj. (Rar) Strălucitor, impresionant. ♦ Răsunător. [< fr. éclatant]. Vezi definitia »

SUBSTITUÉNT s. m. 1. substanță care poate înlocui o altă substanță cu care are proprietăți asemănătoare; succedaneu. 2. substitut (3). (< germ. Substituent, it. substituente) Vezi definitia »

MONUMÉNT, monumente, s. n. 1. Operă de sculptură sau de arhitectură destinată să perpetueze amintirea unui eveniment sau a unei personalități remarcabile; p. ext. construcție arhitectonică de proporții mari sau de o deosebită valoare. ♦ Fig. Orice operă, document istoric sau creație culturală de însemnătate națională sau internațională. 2. (În sintagma) Monument al naturii = plantă, animal, formațiune naturală, teritoriu etc. de mare însemnătate științifică sau estetică, considerate bunuri naționale, ocrotite prin lege și conservate pentru posteritate. – Din fr. monument, lat. monumentum. Vezi definitia »

TEMPERAMÉNT s. n. 1. ansamblul particularităților legate de latura dinamică și energetică a activității psihice a unei persoane, având o bază ereditară și exprimându-se stabil în comportament; fire. 2. energie vitală, impetuozitate, elan. (< fr. tempérament, lat. temperamentum) Vezi definitia »