ALESÍDĂ, aleside, s. f. (Înv.) Lănțișor întrebuințat la cesornice de buzunar, ca podoabă femeiască în jurul gâtului etc. [Var.: alăsídă s. f.] – Din ngr. alisída. Vezi definitia »

NEMȚOICÚȚĂ, nemțoicuțe, s. f. 1. Diminutiv al lui nemțoaică. 2. (Bot.; reg.) Condurul-doamnei. – Nemțoaică + suf. -uță. Vezi definitia »

șvițeráncă s.f. (înv.) elvețiană. Vezi definitia »

călimáră (călimắri), s. f. – Vas mic în care se ține cerneala. – Var. (Mold.) călămar, megl. călămar, călimară. Ngr. ϰαλαμάρις sau ϰαλαμαριά (Densusianu, Rom., XXXIII, 275; DAR); cf. tc., alb., bg., sb. kalamar. Sec. XVII, este pop. Vezi definitia »

salamándră (salamándre), s. f. – Gușter (Salamandra maculosa). – Var. sălămîzdră, solomîzdră, șulemendriță, șulumîndriță. Mr. salamendră. Gr. σαλαμάνδρα (Tiktin; Diculescu, Elemente, 486; Pușcariu, Dacor., III, 819; REW 7523), probabil prin mgr., cf. bg. salamandra. Salamastră, s. f., (Dobr., curea, funie) trebuie să fie același cuvînt, cf. pentru semantism cele două sensuri ale lui năpîrcă. Vezi definitia »