CÂRCIUMĂRÍT s. n. 1. (Pop.) Faptul de a cârciumări; ocupația cârciumarului sau a cârciumăresei. 2. Impozit care era perceput în trecut pe cârciumi. – V. cârciumări. Vezi definitia »

BUIMĂCÍT, -Ă, buimăciți, -te, adj. Buimac. – V. buimăci. Vezi definitia »

ivrít (limbă) s. f. Vezi definitia »

povelít s.n. (înv.) poruncă, ordin, dispoziție. Vezi definitia »

ZURĂÍT, -Ă, zurăiți, -te, adj. v. ZURĂI (= ZURUI). – [DEX '98] Vezi definitia »