Definita cuvantului antonim
ANTONÍM s.n. (Lingv.) Cuvânt cu sensul opus altui cuvânt corelativ. ♦ Joc care cere să se caute un cuvânt opus altuia indicat sau care reiese dintr-o definiție. [Pl. -me. / fr. antonyme, cf. anti – contra, gr. onyma – nume].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu antonim
CLARÍSIM, -Ă adj. foarte clar. (< it. clarissimo, lat. clarissimus) Vezi definitia »
PROZENCHÍM s. n. țesut vegetal, din celule alungite, care rezultă din împletirea hifelor miceliene. (< fr. prosenchyme) Vezi definitia »
vicleím (-muri), s. n. – Dramă populară jucată în perioada Crăciunului. Mgr. Bηθλέεμ, cf. sl. Vithlĕemŭ. Obicei folcloric înv., interzis de Alexandru Șuțu în 22 decembrie 1819, dar care s-a continuat pînă în șilele noastre. Cf. Tagliavini, Arch. Rom., XII, 188. Vezi definitia »
sinonim cu batatori Vezi definitia »
im (ímuri), s. n. – 1. Noroi, mîl. – 2. Murdărie, jeg. Lat. lῑmus (Cipariu, Gram., II, 338; Pușcariu 775; DAR), cf. alb. ljim, it., sp., port. limo, fr. (limon). – Der. imos, adj. (noroios; murdar), care ar putea proveni din lat. limosus (Candrea-Dens., 820); imoșa, vb. (a murdări); imoș(e)ală, s. f. (murdărie); ima, vb. (a murdări), care ar putea proveni direct din lat. lῑmāre (Candrea-Dens., 821; DAR); neimat, adj. (curat); imăciune, s. f. (înv., murdărie; pată); imală, s. f. (murdărie; noroi); imălos, adj. (murdar). – Din rom. provine mag. imolya (Edelspacher 14). Vezi definitia »