BUCĂTĂRÍE, bucătării, s. f. 1. Cameră (sau clădire) în care se gătește mâncarea; cuhnie; p. ext. totalitatea obiectelor, a mijloacelor care servesc la gătirea mâncării. ◊ Bucătărie de campanie = vehicul prevăzut cu aparatura necesară preparării hranei calde pentru trupele aflate în deplasare. ♦ Fig. (Fam.) Totalitatea accesoriilor sau acțiunilor care servesc la susținerea unei demonstrații, la efectuarea unei lucrări după ce s-a stabilit ideea de bază. 2. Faptul de a pregăti mâncare; mod specific de a prepara mâncarea. – Bucătar + suf. -ie. Vezi definitia »

ASTROGRAFÍE s.f. Ramură a astronomiei care se ocupă cu descrierea aștrilor. [Gen. -iei. / cf. fr. astrographie]. Vezi definitia »

TĂMẤIE s. f. Substanță rășinoasă obținută prin crestare din scoarța unor arbuști exotici, solidificată sub forma unor boabe neregulate, de culoare roșiatică sau gălbuie, care, prin ardere, produc un fum cu miros aromat pătrunzător, folosită în ceremoniile religioase. ◊ Expr. A fugi (de ceva sau de cineva) ca dracul de tămâie = a se feri cu cea mai mare grijă de ceva, a ocoli de departe pe cineva pentru a evita situații neplăcute, penibile. – Probabil lat. *thymanea. Vezi definitia »

interiecțíe s.f. (înv.) interjecție. Vezi definitia »

POLIPLOIDÍE s.f. (Biol.) Creștere a numărului de cromozomi în nucleul celulelor animale sau vegetale. [Pron. -plo-i-, gen. -iei. / < fr. polyploïdie]. Vezi definitia »