ÎNCRÉDE, încréd, vb. III. 1. Refl. A pune temei pe cinstea, pe sinceritatea cuiva; a se bizui, a conta pe cineva sau pe ceva. ♦ (Pop.) A avea încredere prea mare în sine; a se fuduli. ♦ A crede spusele cuiva, a da crezare. 2. Tranz. (Înv. și pop.) A încredința ceva cuiva. – În + crede. Vezi definitia »

de vasile alecsandri Vezi definitia »

APÍDE s. f. pl. familie de insecte himenoptere: albinele, bondarii etc. (< fr. apidés) Vezi definitia »

ESCLÚDE vb. III. v. exclude. Vezi definitia »

FASMÍDE s. f. pl. familie de insecte, cu sau fără aripi, cu corpul drept, lung și subțire, din țările calde. (< fr. phasmidés) Vezi definitia »