SĂLBĂTICIÚNE, sălbăticiuni, s. f. 1. Animal sălbatic. ♦ Epitet dat unei persoane care fuge de lume, care trăiește izolată, retrasă, departe de oameni și de civilizație. 2. Loc sau ținut sălbatic, pustiu; starea unui ținut sălbatic. [Var.: (pop.) sălbătăciúne s. f.] – Sălbatic + suf. -iune. Vezi definitia »

PAGINAȚIÚNE s. f. v. paginație. Vezi definitia »

ABSCIZIÚNE, absciziuni, s. f. Extirpare prin tăiere a unei părți sau a unui organ al corpului. [Pr.: -zi-u-] – Fr. abscission (lat. lit. abscissio, -onis). Vezi definitia »

INVAGINAȚIÚNE s.f. v. invaginație. Vezi definitia »

EVAZIÚNE, evaziuni, s. f. 1. (În sintagma) Evaziune fiscală = sustragere de la obligațiile fiscale. 2. (Rar) Evadare. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. évasion, lat. evasio, -onis. Vezi definitia »