MUZICÚȚĂ, muzicuțe, s. f. Mic instrument muzical de suflat; armonică de gură. ♦ (Arg.) Gură (considerată ca organ al vorbirii); p. ext. scandal, ceartă. – Muzică + suf. -uță. Vezi definitia »

ESTERÁZĂ s.f. Enzimă care scindează legătura ester. [< fr. estérase]. Vezi definitia »

PLISCÁRIȚĂ, pliscarițe, s. f. (Bot.; reg.) 1. Pălăria-cucului (Geranium pyrenaicum). 2. Ciocul-berzei (Geranium lucidum). – Plisc + suf. -ariță. Vezi definitia »

POROÁBĂ, poroabe, s. f. (reg.) Varietate de prună mică, rotundă, nealtoită. Vezi definitia »

cúșcă (cúști), s. f. – 1. Cușcă. – 2. Coteț de găini. – 3. Cușcă de cîini. – 4. Sărbătoare evreiască, praznicul Corturilor. – 5. Colibă, bordei. – 6. Colibă, bordei. – 6. Cușcă de lemn în care în vechime se dezghioca de obicei porumbul. Rut. kučka „coteț de găini” (Cihac, II, 88), încrucișat probabil cu tc. kuș „pasăre”, kușhane „colivie”, deoarece se spune cușcă numai pentru coteț, de găini, de cîini făcut din zăbrele. Cf. cușchebap, s. n. (pui fript), din tc. kușkebabi, înv. Vezi definitia »