SFIGMOTENSIOMÉTRU s. n. sfigmomanometru. (< fr. sfygmotensiomètre) Vezi definitia »

CEILOMÉTRU s. n. instrument pentru determinarea plafonului norilor. (< germ. Ceilometer) Vezi definitia »

ÁNTRU s.n. (Anat.) Cavitate, spațiu gol. [< fr. antre, cf. lat. antrum, gr. antron – peșteră]. Vezi definitia »

TETRAÉDRU, tetraedre, s. n. Poliedru cu patru fețe triunghiulare, patru vârfuri și șase muchii. – Din fr. tétraèdre. Vezi definitia »

MÉMBRU, -Ă, membri, -e, subst. 1. S. n. (Adesea la pl.) Fiecare dintre părțile exterioare, articulate ale trupului omului sau animalului, care au rol important în îndeplinirea unor funcții de relație; mădular. ◊ Membru-fantomă = senzație anormală de prezență a unui membru sau segment de membru care au fost amputate. Membru superior = mână. Membru inferior = piciorul omului. ♦ Penis. 2. S. m. și f. Persoană care face parte dintr-o colectivitate (organizată); fiecare dintre persoanele sau unitățile care fac parte dintr-o grupare sau o organizație socială, politică etc., considerată în raport cu acestea; mădular. 3. S. m. Fiecare dintre cele două părți ale unei expresii matematice; fiecare dintre părțile celor două rapoarte ale unei proporții. 4. S. n. Fiecare dintre părțile unei propoziții, fraze sau perioade. – Din lat. membrum, fr. membre. Vezi definitia »