KILOGRÁM-FÓRȚĂ-MÉTRU, kilográme-fórță-métru, s.n. Unitate de măsură a lucrului mecanic și a energiei, egală cu efortul depus de o forță de un kilogram-forță la deplasarea pe o distanță de un metru. (Sil. -gram-, -tru) [sg. art. kilográmul-fórță-métru; Simb. kgf.m] Vezi definitia »

FOCOMÉTRU s.n. Aparat pentru măsurarea distanței focale. [< fr. focomètre]. Vezi definitia »

RADIOCRONOMÉTRU s. n. instrument pentru determinarea calității mijlocii a unui fascicul de radiație eterogenă. (< radio¹- + cronometru) Vezi definitia »

HOMOIOHÍDRU, -Ă adj. (despre plante, bacterii, alge) adaptat la factorii de umiditate ai mediului prin modificarea concentrației sucului celular cu umiditate constantă. (< fr. homoiohydre) Vezi definitia »

FADEOMÉTRU s. n. aparat pentru determinarea rezistenței vopsirii fibrelor la intemperii, lumină etc. (< fr. fadéomètre) Vezi definitia »