SEMIARTICULÁȚIE s. f. articulație între două corpuri, care permite și o deplasare relativă a acestora în lungul unei axe. (< fr. semi-articulation) Vezi definitia »

SEMITOLOGÍE s. f. Știință care studiază cultura și limbile semitice. – Din fr. sémitologie. Vezi definitia »

MIOPÍE, miopii, s. f. Defect al vederii care se manifestă prin imposibilitatea de a distinge clar obiectele situate la o distanță mai mare; miopism. ♦ Fig. Incapacitate de a vedea lucrurile în toată complexitatea lor. [Pr.: mi-o-] – Din fr. myopie. Vezi definitia »

APOGENÍE s. f. (bot.) pierdere a capacității de reproducere a unui organism. (< fr. apogénie) Vezi definitia »

nemuríe, nemuríi, s.f. (reg.) înrudire, rudenie. Vezi definitia »