OXIDIMÉTRIC, -Ă adj. Referitor la oxidimetrie. [< fr. oxydimétrique]. Vezi definitia »

DIGÁSTRIC adj., s. m. (mușchi) al regiunii superioare și laterale a gâtului, o parte cărnoasă la fiecare terminație și o porțiune tendinoasă intermediară. (< fr. digastrique) Vezi definitia »

CANIBÁLIC, -Ă, canibalici, -ce, adj. De canibal. – Canibal + suf. -ic. Vezi definitia »

ÉTIC, -Ă I. adj. referitor la etică; moral. II. s. f. 1. disciplină filozofică, studiul aspectelor teoretice și practice ale moralei; teoria filozofică a moralei. 2. ansamblul normelor de conduită morală corespunzătoare ideologiei unei anumite clase sau societăți. (< fr. éthique, lat. ethicus, gr. ethikos) Vezi definitia »

STREPTOCÓCIC, -Ă adj. Cu streptococi, provocat de streptococi. [< fr. streptococcique]. Vezi definitia »