SEMICRETINÍSM s.n. Formă ușoară de cretinism. [< semicretin + -ism]. Vezi definitia »

ALCOOLÍSM s. n. Abuz permanent de băuturi alcoolice; stare patologică determinată de consumul excesiv de alcool; intoxicație alcoolică cronică; etilism. [Pr.: -co-o-] – Din fr. alcoolisme. Vezi definitia »

INTEGRALÍSM s.n. 1. Curent de avangardă în literatura dintre cele două războaie mondiale care proclamă eliberarea de sub autoritatea oricăror dogme estetice, logice, etice sau sociale. 2. Aspirație către actualizarea completă a propriei ideologii în viața social-politică. [Cf. it. integralismo și „Integral” – titlul unei reviste din București]. Vezi definitia »

NEOENDEMÍSM s. n. endemism de dată recentă. (< fr. néoendémisme) Vezi definitia »

VULCANÍSM² s. n. teorie care atribuie acțiunii focului starea actuală a globului terestru. (< fr. vulcanisme) Vezi definitia »