Definita cuvantului integralism
INTEGRALÍSM s.n. 1. Curent de avangardă în literatura dintre cele două războaie mondiale care proclamă eliberarea de sub autoritatea oricăror dogme estetice, logice, etice sau sociale. 2. Aspirație către actualizarea completă a propriei ideologii în viața social-politică. [Cf. it. integralismo și „Integral” – titlul unei reviste din București].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu integralism
HASIDÍSM s. n. 1. curent religios din sec. II. a. Chr. care se opunea înlocurii monoteismului mozaic printr-un cult elenistic politeist. 2. sectă mistică mozaică, întemeiată în Polonia în sec. XVIII. (< fr. hassidisme) Vezi definitia »
PASTORALÍSM s.n. Tendință în literatură și în artă caracterizată prin folosirea temelor idilice din viața de la țară; caracter pastoral, bucolic. [< pastoral + -ism]. Vezi definitia »
TURCÍSM, turcisme, s. n. Element lexical (sau de limbă) împrumutat (fără necesitate și fără a se fi asimilat) din limba turcă. – Turc + suf. -ism. Vezi definitia »
MITHRAÍSM s. n. Religie antică bazată pe cultul zeului persan al luminii și adevărului. – Var. (după alte surse) mitraism. – Din engl. Mithraism. Vezi definitia »
PELAGIANÍSM s.n. Doctrină eretică creștină care nega urmările păcatului originar, susținând că oamenii pot săvârși binele și fără grația divină. [Pron. -gi-a-. / < fr. pélagianisme]. Vezi definitia »