șóim (-mi), s. m. – Pasăre răpitoare (Falco laniarius, F. peregrinus). Mag. sóly(o)m (Cihac, II, 528; Tiktin; Gáldi, Dict., 97). Nu este probabilă der. din per. šahin, cf. șah (Lokotsch 1764). – Der. șoiman, s. m. (șoim; viteaz); șoimană, s. f. (drăgaică, duh rău); șoimăni, vb. (a ciomăgi, a bate); șoimar, s. m. (crescător de șoimi, vînător cu ajutorul șoimilor); șoimesc, adj. (de șoim); șoimește, adv. (ca un șoim; rapid); șoimoaică (var. șoimoaie), s. f. (femela șoimului). Vezi definitia »

ILEGÍTIM, -Ă adj. Nelegitim. [Cf. fr. illégitime, it. illegitimo]. Vezi definitia »

multezím, multezími, s.m. (înv.) persoană care lua în arendă veniturile statului. Vezi definitia »

MARÍTIM, -Ă adj. 1. care este lângă mare; de mare, al mării. 2. referitor la navigația pe mare, la marină. (< fr. maritime, lat. maritimus) Vezi definitia »

IM²- Element de compunere cu sens negativ și privativ, formând substantive, adjective, verbe. [Var.: in¹-] – Din fr., lat. in-. Vezi definitia »